Mândrie şi prejudecată

Jane Austen a fost fiica cea mai mică a unui paroh de
provincie - şi-a petrecut toată viaţa la ţară
şi nu s-a măritat niciodată. Făcea vizite rare şi de scurtă durată la Londra.
În cea mai mare parte a timpului se ocupa de problemele casei şi scria. Operele
sale au fost publicate, dar au fost apreciate în totala lor valoare abia cu
mult timp după dispariţia autoarei. Primele scrieri, în care ironizează operele sentimentale şi romantice ale vremii, le-a scris spre amuzamentul
familiei. În acea epocă erau la modă romanele de groază şi de istorie, dar ea
nu s-a supus chemării succesului sigur, ea a ales un viitor incert - a creat un
nou stil - romanul psihologic modern.
Romanele ei prezintă o lume bine conturată, calmă, definită, în care eroii
prezentaţi sunt din mica nobilime, ofiţeri sau parohi. Deşi scala prezentată nu
este prea diversificată, cu atât mai profunde sunt ideile prezentate.
Sinceritatea necruţătore de descrierea a psihologiei şi caracterelor
personajelor devine mai plastică, mai veritabilă decât în perioada precedentă.
În paralel cu aceasta (benevol sau nu) dă în vileag foarte multe despre
perioada în care trăieşte. Natural, nici faptele povestite şi nici eroii
prezentaţi nu sunt scutiţi de ironie. Prin folosirea acestui instrument noi nu
putem urî nici unul din personaje, oricât de antipatice ar fi, nu suntem
supăraţi pe ei, ci mai degrabă ne inspiră milă.
În fiecare din cele şase romane ale lui Jane Austen personajele principale sunt
fete tinere, care renunţând la iluzii, rezolvă neînţelegerile şi problemele
create de trusou şi în final îşi găsesc fericirea alături de persoana aleasă.
Din operele sale cea mai cunoscută şi conform criticilor literari, cea mai de
valore este romanul "Mândrie şi prejudecată" în care personajul
principal este inteligenta şi spirituala Elizabeth Bennet, favorita
scriitoarei. Mr. Bennet, un mic moşier de provincie, cu o stare materială bună,
dar nu prea bogat, trăieşte fericit în modul său alături de soţia sa proastă şi
bârfitoare şi de cele cinci fete până în clipa când pe domeniul vecin se mută
Mr. Bingley, un tânăr drăguţ şi din fericire holtei, care îl aduce cu el şi pe
prietenul său Mr. Darcy, un tânăr aristocrat orgolios şi cu caracter
dezagreabil. E uşor de presupus că fata mai mare a lui Mr. Bennet, Jane, care
are o fire blândă, se îndrăgosteşte de noul chiriaş, dar sora următoare la
rând, Elizabeth, intră în conflict verbal cu Mr. Darcy, antipatic şi neplăcut la
prima vedere. Natural că îndrăgostiţii- din motive străine de ei- nu se pot
apropia, dar cei aflaţi în conflict îşi recunosc pas cu pas greşelile şi cu
încetul, încep să se atragă reciproc. De acum happy end-ul este doar o
problemă de timp.
Povestea care se derulează meticulos, colorată cu detalii complicate,  pune aristocraţia engleză de la sfârşitul
anilor 1700 într-o lumină interesantă, în care doamnele din societatea
boierească încearcă să impună tinerelor ce partener de viaţă să şi-o aleagă.
Pentru omul obişnuit de viaţa trepitantă din lumea de astăzi, romanul scris la
sfârşitul anilor 1700 pare uneori greoi, dar merită să fie citit, pentru că
stilul lui clasic, structura lui încordată, dialogurile spirituale ne oferă o
lectură deconectantă, iar psihologia lui ne poate oferi tuturor învăţăminte.