Internet - istorie(partea 1)

Se spune de regulã cã
istoria Internet-ului începe odatã cu ARPAnet, uitând istoria de un secol ºi
jumãtate a telegrafului (anunþat ca invenþie în 1837 de Sir Charles Wheatstone
în Anglia ºi Samuel B. Morse în SUA) care a condus la dezvoltarea primelor
reþele de comunicaþie (uitând desigur ºi descoperirea telefoniei multiple de
cãtre Augustin Maior, în 1906), precum ºi istoria de 60 de ani a
calculatoarelor electronice. Vechile sisteme telegrafice erau, în terminologia
actualã, legãturi punct-la-punct, folosind banda de hartie perforatã pentru a
transmite informaþia pe urmãtoarea legãturã spre destinaþie. Analog, prima
''reþea'' de calculatoare utiliza banda perforatã ca ºi canal de comunicaþie
(banda perforatã de un calculator fiind manual introdusã în cititorul de bandã
al celuilalt).

Din
1962, cam odatã cu apariþia calculatoarelor tranzistorizate, Paul Baran ºi
colegii sãi dela Rand Corporation atacã problema construirii unei reþele care
sã supravieþuiascã unui rãzboi
nuclear. In 1967 este publicat proiectul ARPAnet (Lawrence Roberts). Leonard
Kleinrock ºi Paul Baran iniþiazã comutarea
de pachete (packet-switched network),
iar în 1969 conducerea ARPA (Departamentul Apãrãrii) contracteazã cu Bolt,
Beranek ºi Newman (BBN) dezvoltarea acestui sistem de comunicaþie. Proiectul
iniþial lega calculatoarele de la Univ. of California din Los Angeles (UCLA),
institutul Stanford (SRI) din Menlo Park ºi Universitatea Utah din Salt Lake
City. Independent de ARPAnet, în acelaºi timp, la Laboratoarele Bell în Murray
Hills (New Jersey) apare sistemul de operare UNIX, creat de Brian W. Kernigham
ºi Dennis M. Ritchie. Sistemul UNIX s-a dezvoltat în paralel ºi pe baza
limbajului de programare C .

In
proiectul iniþial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicaþie:
conectarea la distanþã - telnet (Remote login), transferul de fiºiere ºi
tipãrirea la distanþã. Abia în 1972, când se ajunsese la o reþea cu 37 de
calculatoare, a fost introdus ºi serviciul de poºtã electronicã - e-mail . Tot în 1972, în Octombrie, la
Conferinþa Internaþionalã de la Washington DC (ICCC) ARPAnet este prezentat ''în
public'' ºi se fac demonstraþii.

Anul
1975 înseamnã pe de o parte apariþia calculatoarelor personale (ALTAIR anunþase
microcalculatorul încã în August 1974) ºi pe de altã parte, ca urmare a
restricþiilor în conectarea la ARPAnet impuse de Agenþia militarã de
comunicaþii (botezatã DARPA), apariþia primelor reþele comerciale precum
TELENET-ul firmei BBN. Este ºi anul apariþiei Microsoft, când Paul Allen ºi
Bill Gates, pornind de la experienþele cu Altair dezvoltã BASIC-ul pentru noua
lume a PC- urilor. Un an mai târziu, CCITT (Comitetul consultativ pentru
telegrafia ºi telefonia internaþionalã) anunþã X.25 ca standard de comunicaþie
(tot comutare de pachete).

Incã
în 1973, sistemul TCP/IP este propus ca un standard pentru ARPAnet. El este
însã acceptat ca protocol standard doar la 1 Ianuarie 1983, când ARPAnet
ajunsese sã asigure conectarea a 500 de centre. Aceasta decizie ºi aceastã datã
este consideratã (mai ales de participanþii la proiect) naºterea Internet. Mai ales cã tot în 1983 partea militarã a
ARPAnet a fost separatã sub numele MILNET. In acel an existau deja reþelele
BITNET (But It''s Time Network), CSNET
(Computer Science Network), ºi
altele, iar centru de programare al Univ. of California de la Berkeley lanseazã
BSD UNIX 4.2 cu TCP/IP înglobat (ca rezultat al finaþãrii DARPA). Firma Novell
lanseazã produsul NetWare, bazat pe protocolul XNS elaborat la Xerox Park, iar
firma Proteon oferã primul router soft folosind un minicalculator PDP-11. Este
lansat limbajul de programare C++ .