Internet - istorie(partea 2)

Dar
ºi 1979 este un an reper în dezvoltarea Internet. Este anul apariþiei reþelei
de calculatoare pentru cercetare numitã USENET. Usenet a fost la început o
reþea cu acces telefonic în comutaþie (dial-up)
bazatã pe UUCP (UNIX-to-UNIX copy).
Oferea acces e-mail ºi ºtiri (Usenet News).
Mai existã ºi azi reþele - conexiuni UUCP, chiar dacã partea de ºtiri (Usenet
News) a trecut la NetNews. Tot în
1979 apare prima versiune comercialã de UNIX pentru un microcalculator produsã
de Onyx Systems.

Anul
1984 este momentul introducerii DNS (Domain
Name System) care înlocuieºte mecanismul de preluare periodicã a fiºierului
hosts (tabela de corespondenþã
nume/domeniu - adresã IP) de la NIC (Network
Information Center) unde se menþinea evidenþa calculatoarelor conectate la
ARPAnet. Aceastã schimbare împreunã cu lansarea staþiilor SUN bazate pe UNIX
(în acelaºi an) a condus la dezvoltarea vertiginoasã a Internet din urmãtorii
(7) ani. Mai ales cã în 1987, Fundaþia pentru Stiinþã (National Science Foundation) creazã NSFNET pentru a conecta
centrele cu super-calculatoare printr-o magistralã de vitezã mare (56Kbps - la
acea vreme). Ca organizaþie necomercialã, NSFNET permite conectarea la Internet
fãrã restricþiile cu caracter militar ale ARPAnet. In 1990 ARPAnet dispare
(dupã ce toate organizaþiile care erau conectate au trecut la NSFNET. La rândul
sãu NSFNET îºi înceteazã activitatea în 1995 când accesul la Internet ajunge sã
fie asigurat de firme comerciale pentru întreaga lume.

Pânã
în 1990, aplicaþiile de bazã erau e-mail, listserv, telnet ºi FTP. In 1990, la
Univ. McGill se introduce Archie, instrument de cãutare în serverele FTP. In
1991, la Uni. Minnesota se lanseazã Gopher. Structura arborescentã (ierarhicã)
a meniurilor ajuta utilizatorii în organizarea documentelor pentru prezentare
pe Internet. Serverele Gopher au devenit aºa de folosite încât pânã în 1993 au
apãrut mii de servere conþinând peste un milion de documente. Pentru a gãsi un
astfel de document a apãrut un instrument de cãutare numit Veronica (very easy rodent- oriented netwide index to computerized archives).

In 1992 Tim Berners-Lee, fizician la CERN
Geneva, dezvoltã protocoalele de comunicaþie pentru World Wide Web, creind ºi
limbajul HTML (Hypertext Markup Language). Dar istoria World Wide Web poate fi (ºi este) privitã ca
un capitol aparte, legat de dorinþa de reorganizare a accesului la informaþii,
de ceea ce se cheamã acum managementul
cunoºtinþelor (knowledge management).
Dacã nu mergem pânã la Biblioteca din Alexandria, aceastã istorie începe în
1945, odatã cu proiectul MEMEX formulat de Vannevar Bush, consilierul
ºtiinþific al Preºedintelui Roosevelt pe timpul rãzboiului. MEMEX propunea un
sistem de memorare a informaþiilor în care utilizatorii sã aibã posibilitatea
sã creeze linii (trasee) informaþionale, legãturi spre documente sau ilustraþii
corelate, care sã poatã fi stocate ºi utilizate ulterior. In terminologia
actualã, a fost vorba de o maºinã conceptualã, la acea datã existând în lume
primele douã calculatoare (ENIAC ºi ?). Dar anul de referinþã în istoria Web
este considerat unanim 1965, cel în care Ted Nelson introduce termenul hypertext . Doi ani mai târziu, în
1967, Andy van Dam ºi alþi colaboratori construiesc primul sistem de editare de
hipertexte, iar în 1968, Doug Engelbart prezintã sistemul numit NLS. La
Carnegie-Mellon, în 1975, debuteazã primul sistem hypermedia distribuit, numit iniþial ZOG ºi ulterior KMS. In 1978,
echipa de la MIT''s Architecture Machine Group prezintã primul videodisc hypermedia, ºi anume Aspen Movie Map. Iar în 1981, Ted Nelson
imagineazã Xanadu, un