Iubeşte şi fă ce vrei, roagă-te şi fă ce vrei(2)

: "Staruiti in rugaciune, vegheati in ea cu multamiri" ( Coloseni 4, 2). Rugaciunea poate primi un raspuns direct: "Atunci tu vei chema si Domnul va raspunde, vei stiga, si El va zice: Iata-ma!" (Is. 58, ) sau indirect caci orice lucru isi are timpul sau: "Toate isi au vremea lor si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui". (Eccl. 3, 1). Rugaciunea este un act comun , care se arata in experienta adunarii alaturi de altii, pentru ca cel care se roaga nu se roaga doar pentru sine, ci pentru toti: "Va indemn  dar, inainte de toate sa faceti rugaciuni, cereri, multumiri pentru toti oamenii...Lucrul acesta este bun si bineprimit inaintea lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru" (Timotei 2, 1). Dumnezeu se arata simplitatii si smereniei, ci nu intelepciunii ajunsa fara de folos, nici o rugaciune nefiind pierduta in fata Lui indiferent daca este buna sau rea, lunga sau mai scurta. Prin citirea cartilor sfinte, a primirii Invataturii evanghelice: " Cuvantul lui Hristos sa locuiasca din belsug in voi in toata intelepciunea.  Invatat-va si sfatuiti-va unii pe altii cu psalmi, cu cantari de lauda si cu cantari duhovnicesti, cantand lui Dumnezeu cu multamire in inima voastra." (Coloseni 3. 16) sufletele urmeaza calea imparateasca "care vine prin credinta in Hristos, pentru toti si pentru toate cei ce cred in El" (Romani 3, 22). Intrebat fiind care virtute este considerata cea mai importanta, Avva Agathon, a dat urmatorul raspuns: "Iertati-ma, eu socotesc ca nu exista alta truda decat sa te rogi lui Dumnezeu. Caci de fiecare data cand omul vrea sa se roage, dusmanii il imbrancesc, stiind ca de nimic nu sunt mai impiedicati decat de rugaciunile catre Dumnezeu."Profetul David se stie ca se ruga la orice ora din zi si din noapte: " De şapte ori ţi-am vorbit într-o zi. El se deşteptă la miezul nopţii pentru rugăciune, înainte de ivirea zorilor, în zori rugăciunea era nelipsităde pe buzele sale, dimineaţa se ruga, la prînz si seara se punea în genunchi pentru rugăciune. Rugăciunea inimii numită şi rugăciunea lui Hristos este înţeleasă de catre Sfîntul Serafin ca fiind o făclie pe cărările noastre şi o stea călăuzitoare spre cer. Se ştie că simpla rugăciunea exterioară nu este de ajuns pentru un suflet duhovnicesc care a început să urce pe scara Raiului căci chemarea lui Iisus în gînd sau prin viu grai aduce iertarea păcatelor. Prin rostirea  unei rugăciuni şi prin chemarea lui Hristos , primim  ca şi răspuns înlăturarea unei greşeli din viaţă. Prin rugăciune primim daruri trupeşti precum: liniştea prin care se preocupă numai cum să  placă Domnului şi să îl înţeleagăcăci; El vorbeşte prin visuri, prin vedenii de noapte, cînd oamenii sunt cufundaţi într-un somn adînc, cînd dorm în patul lor. Atunci el le dă înştiinţări(...). Dumnezeu vorbeşte cînd într-un fel cînd într-altul, dar omul nu ia seama.( Iov 14-16).  Rugăciunea  trupească are ca şi finalitate obosirea trupului şi trezirea sufeltului, pe cînd rugăciunea duhovnicească ajută la înlaturarea oricărui înd care ar duce la împrăştierea minţii. Despre rugăciunea lăuntrică, sfîntul Ioan Carpatinul spune ca ea ne îmbracă cu haina Luminii, cu dragostea lui Dumnezeu şi ne arată calea spre Hristos a oricărui credincios care vine prin credinţă în Iisus, pentru toţi şi peste toţi cei care cred în El.( Romani 3, 22). Rugăciunea lui Iisus este alcătuită din două părţi dintre care prima conţine cuvintele: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu  care ne  îndreaptă atenţia spre viaţa lui Hristos despre care Sfinţii Părinţi spun că prescurtează în sine întreaga Evanghelie , iar partea a doua  miluieşte-mă pe mine păcătosul(a)  ne arată firea păcătoasăa a omului. Rugăciunea este inseparabilă de slava lui Dumnezeu este mîngîierea sufletului şi vindecare rănilo, uşa raiului şi desfătarea lui. spunea Ioan Scărarul în Scara, 1192C şi 996A. Acelaşi Ioan Scăararul îndemna spre