Cartea lui Milan Kundera este una din multele lucrări cu caracter aproape istoric,dacă se poate numi astfel –istoria comportării
şi sentimentelor unor oameni obişnuiţi din Praga anilor 60-70.Povestirile din carte par să prezinte personaje diferite ,fără nici o legătura între ele –
în afară,poate, de cea geografică.De fapt personajul – încercăm să-l denumim -"principal" este Tamina- o tînără
care a "evadat " din Boemia comunistă ,şi-a pierdut soţul imediat dupa emigrare – şi acum lucrează –chelneriţă prost plătită intr-un local sordid.Întreaga povestire se axează pe încercarea ei ,aproape disperată de a-şi recupera trecutul- întruchipat pentru ea în pachetul de scrisori şi notiţe pe care l-a lăsat într-un sertar încuiat în casa soacrei.Teama de a vorbi deschis,teama de a implica în necazuri alte persoane,teama de a-şi afecta bugetul,teama de ceeace a lăsat şi de ceeace a fugit o fac să acţioneze cu multe ocolişuri dar cu multa încăpăţânare.
Povestirea studentului suferind de "litost" ( cuvânt în limba cehă,greu de tradus care pare să însemne un fel de tristeţe, depresie,lipsă de încredere în propriile capacităţi) are ca fundal în special un local în care se întâlnesc poeţi, numiti aici: Petrarca,Boccacio,Lermontov,Esenin,Voltaire Goethe şi care îşi povestesc aventurile,viaţa de familie şi beau duelînd între ei cu fragmente de versuri,idei,opinii,analize,aprecieri si critici reciproce,spre admiraţia si încântarea studentului .
Tamina apare din nou în partea a şasea a povestirilor,o poveste fantastică dar plină de subînţelesuri ,o lume de copii inocenţi care trăiesc după legi străine adulţilor şi deci şi Taminei care în final, încearcă să scape, dar piere în încercarea de a se salva dintr-o lume care îi este total straină,în care a încercat să se încadreze,dar încercările i-au produs suferinţa care o sileşte să încerce ultima soluţie-evadarea.
Toate variaţiunile cărţii sunt în totalitate un roman despre râs-un râs amar,şi despre uitare- uitarea oraşului iubit-Praga şi a îngerilor lui.