Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii si a trait intre anii 1926-1999 si a fost
profesor de istorie la o scoala generala - de aici provine poate si sursa inspiratiei din povestile sale pentru cei mici .
In cartea sa,
La telefon...Telefonul ! ,soba,ghetusul,pomul din stada, maturile si chiar creioanele colorate vorbesc,se cearta ,exprima sentimente de bucurie sau tristete si totodata incearca sa transmita diverse mesaje educative pentru copiii care sunt poznasi,neglijenti uneori,uituci sau obraznici...
De pilda in povestea ,,Maturile' regasim o fetita rasfatata care isi facea linistita lectiile in camera ei.
Mama ei ii cumparase o maturica noua,frumoasa ,cu braie verzi ,subtirica ,cu coada bine impletita si curata ca sa o invete pe fetita sa fie ordonata.
Dar Fetita isi scria napasatoare lectiile,taia cu foarfecele niste hartiute pentru lucrul manual ,sparse nuci pe podea si ascutea
creioane fara sa bage in seama o maturica atat de sensibila si de noua,ca Maturica din poveste...
Si atunci Maturica din povestea lui M.Santimbreanu ,pleaca dupa fetita ,pe drumul care ducea la scoala....In drum se mai intalneste cu un tarn de nuiele ,un faras ,un maturoi ,o alta matura -care se ofera sa o ajute pe Maturica.Si asa in pas de defilare,ajung la scoala ,explicandu-i invatatoarei ,cu voce tare de ce o cauta pe Fetita.
Bineinteles ca de atunci,Fetita a inteles ce inseamna ordinea si curatenia si nu a mai lasat niciodata coji de seminte ,ambalaje de caramele ,bilete de tramvai,in urma ei...