În perioada când Eminescu ducea poezia la o înaltă
realizare artistica, Ion Luca Caragiale ridica proza şi teatrul românescla
un nivel superior cotelor realizate până el.
Luată în ansamblu, opera lui perzintă două universuri distincte:
·
Un
univers tragic, ce se realizează
prin drama Năpasta,
prin nuvelele sale ca În vremei
de război, O făclie de Paşte, Două loturi etc.şi prin câteva schiţe,
povestiri.
·
Un
univers comic, reprezantat de cele patru comedii ale sale, precum şi nişte
schiţe şi povestiri.
E specific scriitorului
că a pătruns întreaga conştiintă literară a
cititorilor, a realizat pagini memorabile de satiră la adresa societăţii
româneşti.
Tematica acestui eseu este demonstrarea faptului
că opera O
scrisoare pierdută
aparţine genului dramatic reprezentând comedia. Înainte de a începe argumetarea
aş scrie cîteva cuvinte despre comediile lui Caragiale.
Mai multe recenzii despre O scrisoare pierduta