S-a apropiat pescăreşte
atingerea mi-a penetrat atriile şi ventriculul drept
şi mi-a deschis idei trecute de generaţii.
Stau şi meditez:
dacă nu deschideam uşa sentimentelor
nu se prelingea rugina aceea
şi nu vedeam galbenul pal al nesentimentelor.
Orbecăiam în semiîntuneric, mă dureau măruntaiele,
doar respiraţia îmi era grea.
Depinde de mine ceea ce simt
era deviza pe care nu o recunoşteam
printere umbrele deschise ca o rană
nesuturată de mii de sentimente.
Aşteptam parcă atingerea, sentimentul de rece,
dar moliciunea viermilor colcăind măruntaiele
nu o credeam posibilă.
S-a apropiat asemeni disputelor, pescăreşte
zdrobindu-mi ideile, ambiţiile...
Mai multe recenzii despre Poem