Din cauza unei insule brusc aparute, puternicul oras comercial Ankh-Morpork
si imperiul desertic Klatch incep un razboi. Ma rog, incearca, dar cauza oficiala fiind asasinatul fratelui printului klatchian aflat
in vizita la Ankh.
Problema e
ca Ankh-Morpork exista pentru a face comert. Intr-adevar, piticii care lucreaza in oras fac arme
de foarte buna calitate, dar sunt evident vandute. Din intamplare, cel mai mare cumparator in ultima vreme e Klatch... Ankh-Morpork are cea mai buna scoala de asasini din Lumea-Disc, atat de buna incat are studenti de peste tot in lume. Cei mai buni fiind din Klatch.
Cu toate acestea, istoria familiala mandria aristocratilor ii obliga sa plece la razboi, siguri fiind ca soldatii klatchieni vor fugi de indata ce vor vedea armata Ankh-Morporkului. Finalul e, ca de obicei, altul decat cel prevazut si logic.
In rolurile principale, comandantul Garzii, sir Sam Vimes, cainele de vanatoare
al Patricianului; sergentul Colon, politistul mediu tipic si caporalul Nobbs, presupus uman; capitanul Carrot, fiu de rege si crescut de pitici, ceea ce-l face sa fie iubit si respectat de toata lumea, pe de o parte, si mereu sincer si serios, pe de alta parte; prietena lui, agentul Angua, varcolac dintr-o familie inalta din Uberwald, acum agent al Garzii; Leonardo de Quirm, un echivalent caricaturizat al lui da Vinci; Ahmed 77 de ore, factotum al printului Klatchului; si bineinteles, Patricianul, lord Vetinari.
Din pacate, farmecul cartilor lui Pratchett se pierde cand e povestit, pentru ca el folosteste in general umorul de limbaj, jocurile de cuvinte, ironia mai mult decat comicul de situatie.
Mai multe recenzii despre Jingo