CE MASĂ ARE NTERNET-UL?
Summary rating: 5 stars
1 Recenzie
Vizite
:
294
cuvinte:
900
Publicat în: iunie 08, 2007
CE MASĂ ARE NTERNET-UL?
Articol de: Stephen Cass/ din revista DISCOVER (iunie 2007)
Internet-ul este la ora actuală cel mai mare organism informaţional din lume. Aproape toată lumea utilizează Internet-ul, dar nu cunoaştem valoarea masei acestei copleşitoare surse de informaţii. Tot ceea ce se află pe Internet - de la secvenţe video la mesaje de e-mail - reprezintă o formă de informaţie. Cu toate acestea, în mod surprinzător, Stephen Cass şi ceilalţi angajaţi ai revistei DISCOVER nu au reuşit să găsească nicio lucrare de cercetare referitoare la masa Internet-ului - aşa că s-au hotărât să o facă ei înşişi.
Primul pas în calcularea masei Internet-ului constă în înţelegerea procesului prin care sunt procesate datele pe net. Se spune că informaţiile sunt reduse la pachete de dimensiuni de la câteva zeci la mii de octeţi sau mai mult. în plus, aceste pachete conţin detalii privind adresarea, astfel încât calculatoarele care transportă datele (router-ele) să ştie unde să expedieze pachetele. De regulă, aceste pachete sunt primite şi stocate pe o serie de calculatoare de transmisie (repetitoare), înainte de a ajunge la destinatar. Aceasta se realizează prin mişcarea electronilor sau pulsurilor de lumină (în cazul cablurilor din fibră optică). Dar, conform părerii lui Cass, aceşti electroni sau unde radio nu reprezintă factorul cel mai important în determinarea masei Internet-ului, ci mai degrabă tiparul de biţi pe care îl descriu. Aceste tipare reprezintă amprentele pachetelor de date care, pur şi simplu, sunt reconstruite de fiecare dată când sunt recepţionate de calculatoarele dintr-o reţea. Astfel, ponderea biţilor este cea care este importantă.
Datele sunt transferate prin pulsuri electrice sau biţi, reprezentaţi matematic prin numerele 0 sau 1. Condensatoarele din memoria calculatorului sunt cele care reţin dacă bitul este un 1 sau un 0. Numărul depinde de faptul că acel condensator este încărcat sau nu; în esenţă, sunt necesari 40.000 de electroni pentru ca un condensator să fie încărcat, devenind un 1. În timpul acesta, condensatorul descărcat înseamnă 0. Dat fiind că într-un octet sunt 8 biţi, un kilooctet are 1.024 de octeţi, iar masa electronului este foarte mică (cam de 2 x 10 la puterea -30 livre), putem calcula masa Internet-ului folosind următoarea formulă: 8 biţi x 1.024 octeţi x # de kiloocteţi x # de 1 (întrucât acesta reprezintă condensatorul încărcat corespunzător unei celule) x 40.000 de electroni x masa unui electron.
Deci, acum, problema se rezumă la a afla ce cantitate de informaţii traversează Internet-ul.
Din fericire, revista DISCOVER a reuşit să găsească o sursă de încredere pentru aceasta - Clifford Holiday, care a reuşit să determine "cantitatea totală de trafic pe Internet rezultată din activitatea legăturilor cu utilizatorii finali" (adică, legăturile DSL, prin modem cu apel telefonic etc.). Holiday a calculat că 75 la sută din traficul prin Internet provine din partajarea fişierelor, iar 9 la sută din mesajele de e-mail. Apoi a calculat cantitatea totală de trafic prin Internet ca având valoarea de 40 petaocteţi, adică ceva de forma 40,000,000,000,000,000. Aceasta însemnă foarte mult! Acum, înmulţiţi acest număr cu masa unui singur electron şi - voila! Cercetătorii au calculat că masa estimată a Internet-ului reprezintă, de fapt, abia a 0.2-a MILIONIME dintr-o uncie - aproape masa unui minuscul fir de nisip.
Este realmente o ironie faptul că cel mai mare organism informaţional cunoscut de omenire cântăreşte de fapt cât un singur fir de nisip... o masă aproape neînsemnată. Acest fapt ne aminteşte de propria noastră lipsă de însemnătate în lume, dat fiind că până şi aşa-numita cunoaştere de care suntem atât de mândri nu reprezintă decât... praf. Realmente, cuvintele profetului par să se adeverească: din ţărână ne tragem şi ţărână vom deveni.Write your translation here.
Mai multe sumare despre CE MASĂ ARE NTERNET-UL?