Caută
×

Înscriere

Use your Facebook account for quick registration

OR

Create a Shvoong account from scratch

Already a Member? Înregistrează-te!
×

Înregistrează-te

Sign in using your Facebook account

OR

Not a Member? Înscriere!
×

Înscriere

Use your Facebook account for quick registration

OR

Înregistrează-te

Sign in using your Facebook account

Start Shvoong>Artă Şi Litere>Dupa Babel-Aspecte ale limbii si traducerii

Dupa Babel-Aspecte ale limbii si traducerii

de: octaviana     Autor : George Steiner
ª
 
Dupa Babel – rezumat Actul traducerii este “ţinta” acestei cărţi care pledează pentru împletirea a două aspecte: unul al multitudinii şi diversităţii limbilor vorbite pe mapamond (turnul Babel) şi altul al actelor de vorbire elementare. A traduce înseamnă a experimenta şi a trăi totodată noi aventuri, a ne contura mai bine individualitatea şi a face schimburi de specificităţi ale limbilor, a ne elibera spiritul pentru a zbura spre libertate. Oare se pune problema că într-o zi traducerea va fi inutilă, că ne vom reîntoarce la o limbă adamică, primară? Că toţi oamenii o vor vorbi şi întelege perfect astfel încât să se adeverească profeţia înţelepciunii Cabalei? Vom fi cu toţii transparenţi în ceea ce priveşte limba noastră şi turnul Babel va rămâne doar amintire legată de amestecarea limbilor? Cu certitudine că nu! Omul va continua să creeze şi să distrugă prin limbă, dovedindu-se a fi nelimitat în ceea ce priveşte puterea vorbirii lui. “După Babel”, o lucrare de excepţie, fundamentală pentru traducere, este opera unui poliglot şi erudit deosebit şi prin faptul că metafora titlului ne introduce într-o lume contradictorie şi mirifică a traducerii şi a cercetării proceselor acesteia. Orice traducere implică transferuri de sensuri şi interpretarea dintr-o limbă în alta. Steiner pune accent pe importanţa istoriei religiilor şi a literaturii religioase în traducere şi realizează un istoric al teoriei şi practicii traducerii. Recurgând la logică, filozofie, psihologie, poetică, pedagogie, lingvistică sau muzică, autorul îşi construieşte o teorie care, presărată cu ironie sau stări mai tensionate, vizează evoluţia limbajului de-a lungul timpului şi diverse tipuri de traducere (traducere intralinguală, traducere interlinguală, traducerea “internă”). Prin limbă omul construieşte şi se individualizează, iar fiecare limbă oferă o imagine specifică despre realitate şi conştiinţa noastră, diferenţiindu-se totodată de sistemele de semne din lumea animală. Steiner realizează un istoric al semanticii şi metalingvisticii, în capitolul Limbă şi gnoză, arătînd apoi felul în care funcţionează cuvintele pentru a fi de folos gândirii, în capitolul Cuvântul împotriva obiectului. De asemenea, scoate la lumină mecanismele funcţionalităţii estetică şi emoţională a limbajului artistic, furnizând multiple exemple de analize de la nivel fonetic până la semantic.
În capitolul Mecanismul hermeneutic
autorul realizează traduceri paralele ale aceluiaşi text, redând structurile specifice acestora. Capitolul Norme teoretice
trece în revistă patru perioade ale literaturii despre teoria, practica şi istoricul traducerii, de la probleme empirice, la stadiul teoriei şi cercetării hermeneutice şi la curentul modern. Tipologii culturale
este capitolul în care se arată că orice discurs interlingual prezintă probleme lingvistice şi epistemologice ale traducerii interlinguale. Este marcată internaţionalizarea limbii engleze, care rămâne o problemă interesantă atât pentru lingvist cât şi pentru istoricul culturii. De asemenea, noţiunea de alternitate şi modelul de traducere sunt aplicate la cultură şi la sensurile moştenite. Semnele verbale pot intra în diferite combinaţii cu sisteme de semne non-verbale cum ar fi acela al muzicii. “După Babel” abordează problemele traducerii pe fundalul istoriei omenirii şi al diverselor tipuri de relaţii între popoare şi naţiuni, folosind un limbaj critic metaforic, ceea ce demonstrează predispoziţia autorului pentru aventura lingvistică permanent vie în mintea sa. În concluzie, problema construirii unei structuri a limbilor prin mijloace formale şi logice rămâne deschisă. Abordarea formală a limbii a permis ca cercetarea ei să primeze în raport cu logica, filozofia sau psihologia. Putem afirma că limba începe acolo unde dispar universaliile abstracte, concepţie fundamentală şi evidenţiat ca atare în această lucrare remarcabilă. Putem conchide de aceea, pe bună dreptate, amintindu-l pe Nabokov, prin versurile poeziei sale “Traducînd Evgheni Oneghin
”: “Ce este traducerea? Pe o tavă Capul palid strălucitor al unui poet, Ţipăt de papagal, pălăvrăgeală de maimuţă Şi profanare a celor ce-au murit.”
Publicat în: 15 august, 2007   
Vă rugăm evaluaţi acest rezumat : 1 2 3 4 5
Tradu Trimite Link Tipăreşte

New on Shvoong!

Top Websites Reviews

X

.