O deosebita importanta o au castelele
si fortificatiile care ne-au ramas drept mostenire pe pamanturile Soriei de la stramosii nostri. Astfel, astazi putem numara mai bine de 200 de castele, fortarete, turnuri in afara de cele
din care a ramas doar o atestare documentara. Multe dintre aceste castele si fortarete au fost ridicate peste constructiile antice ale celtilor si ulterior ale romanilor printre care se numara Uxama, Tiermes, Numancia sau Gormaz, cateodata in imediata apropiere a drumurilor romane sau a celor medievale cum
este cazul asezarilor Calatañazor, Soliedra sau Muro de Ágreda. Nu este iesit din comun sa intalnim in aceste constructii amprenta stilului civilizatiilor anterioare care se suprapun, uneori luand forma unor mici obiecte care atesta civilizatiile care au trait aici. In Medinaceli, de exemplu, se poate vedea inca originea romana a unor pereti, iar in Vozmediano aparitia succesiva a acestora si-a pus amprenta asupra locului. Dominanta majora a acestor constructii a fost nevoia de aparare contra atacatorilor. De aceea, este normal ca fortificatiile sa fie ascunse si in apropierea unor trecatori cum sunt Vadorey si Torrejalba, poduri peste raurile Gormaz, San Esteban de Gormaz, Soria si Andaluz, sau trecatori de munte precum Yanguas si linia de aparare Jalón. Alteori se dorea consolidarea unei zone conflictuale, iar un bun exemplu sunt La Raya, Monteagudo de las Vicarías sau Ágreda. Stadiul de conservare al acestor castele, cum este des intalnit in peninsula, este unul destul de prost in general, mai ales datorita vechimii multora dintre ele. Exceptie face restauratul turn Noviercas care dateaza cu siguranta din secolul al X-lea, dar marea majoritate a castelelor care se gasesc in stare buna sunt cele mai moderne precum Almenar, Aldeaseñor, Monteagudo de las Vicarías, Somaén, zidurile si portile din Almazán, fortareata din San Gregorio si turnurilor de control ale cetatilor Uxama sau Quintanilla. Unele dintre ele mai sunt chiar locuite. Printre fortaretele consolidate se numara fortareata Gormaz, cetatea si zidurile de aparare din asezarea Rello. In ruina mai mult sau mai putin avansata se gasesc restul cetatilor, ca deasemenea si turnurile de aparare care stau marturie, unele dintre ele fiind declarate momumente nationale, din care adesea nu raman decat niste urme putin sesizabile. Nu este de mirare ca au suferit schimbari in structura datorita explorarilor la care sunt supuse. In opinia mea, am certitudinea ca, de exemplu, din 1993, s-a destramat una din aripile castelului La Roya sau unul din turnurile castelului Serón de Nágima, fara ca sa se poate face ceva in aceasta privinta, cum este cazul Montuenga care are multe crapaturi in zid, sau putinele ramasite total irecuperabile ce mai stau inca in picioare ca in cazul cetatii Jaray. In cazul fortaretii Gormaz problema ia amploare fiind vorba probabil de cea mai mare fortareata califala din Europa, unde investitiile in restaurare si excavare presupun un procent mai mic al reusitei in comparatie cu mai bine de un kilometru de perimetru zidit. Un caz aparte il reprezinta Numancia si Tiermes, cu peretii sai si constructia in stil defensiv, se pot considera fara probleme fortarete sau cetati cu ziduri de aparare, in ciuda faptului au un statut special, unde s-a depus o munca constincioasa prin excavari arheologice de-a lungul mai multor ani, fapt ce a dus la recuperarea si punerea in valoare a acestei parti din Iberia Celtica. In general, documentele legate de astefel de constructii nu au existat, atat in perioada ocupatiei arabe, cat si in perioada medievala. Exista constructii pe teritoriul peninsulei Iberice despre care se cunosc foarte putine date sau chiar deloc, precum: Castrobón, Belimbre, Pantorra, Soliedra, Campicerrado, Vea sau Peroniel. (va urma)
© Traducere de Cristina-Gabriela Parus
Mai multe rezumate despre Provincia Soria