Arta prin ani (19)

● În China, un împărat porneşte un ambiţios proiect cultural. El vrea să modeleze viitorul ţării sale preluând controlul aupra trecutului. În 1776, împăratul Chien Lung e în al 41-lea an de domnie. Impunător ca bărbat, tată a 27 de copii, el e un strateg strălucit, care n-a pierdut nicio luptă. Dar este mai mult decât un simplu conducător: e un artist, iar devotamentul lui faţă de cultura chineză duce la crearea unor adevărate capodopere. Totuşi, deşi i-a adus prosperitate ţării sale, mulţi chinezi îl urăsc. Motivul, e că strămoşii săi au fost manciurieni, invadatori din nord care, în 1644, au detronat dinastia chineză Ming. În ciuda realizărilor lui, supuşii îl consideră venetic. Din acest motiv, şi întrucât crede că literatura este calea spre buna guvernare, Chien Lung va începe unul din cele mai mari proiecte culturale ale Chinei: „Siku Quanshu“ sau Colecţia completă a celor patru tezaure. Proiectul de a reuni 5000 de ani de cultură chineză scrisă într-o singură culegere, pare îndrăzneţ şi chiar imposibil. Dar împăratul e hotărât: în 1776 a trimis o armată de scribi şi învăţaţi în toată China, pentru a găsi toate cărţile şi manuscrisele posibie. Populaţia nu participă voluntar la proiect. Scribii obţin cărţile oferind bani sau ameninţând chiar şi cu moartea. După ce se obţin toate scrierile, urmează citirea lor şi copierea manuală a materialelor culese. Împăratul Chien Lung a dus povara celei mai grele sarcini: a modelat soarta unei naţiuni. De două ori i-a supus pe rebeli, reunind imperiul sub un singur conducător. Cu toate acestea, era modest şi extrem de politicos. Precum firea împăratului, colecţia literară e precisă şi rigidă. Fiecare pagină conţine caractere standard, scrise manual. Sunt incluse şi comentarii despre meritele lucrării. Colecţia cuprinde nenumărate exemple de literatură chineză politicoasă. Însă există şi o excepţie. Vrând să şteargă orice menţionare a originii sale manciuriene, Chien Lung dispune distrugerea tuturor scrierilor ce menţionează aceasta. Ca urmare, 3000 de cărţi considerate periculoase sunt distruse. În ciuda acestui lucru, marele proiect cultural al împăratului duce la crearea a peste 36.000 de volume. Se întocmesc manual şapte copii ale lucrării. Chien Lung construieşte biblioteci întregi pentru a adăposti colecţiile. Una dintre ele, pavilionul Wen Yuan, e terminată în 1776, chiar în Oraşul Interzis. În următorii ani, conflictele şi războaiele distrug multe cărţi. Astăzi, se mai păstrează doar trei seturi originale, iar paginile lor riscă o degradare permanentă. Ştiinţa modernă asigură, însă, păstrarea lor digitală. Multe din cele 4.600.000 de pagini ale manuscriselor au fost înregistrate pe compact-discuri. Născute din dorinţa de a controla viitorul Chinei şi de a-i schimba trecutul, ele rămân moştenirea lui Chien Lung, cea mai mare compilaţie a cunoştinţelor chineze scrise.