In incinta cladirii caminului cultural, cu foarte multi ani in urma, se facea si proiectie cinematografica si, mai toata
lumea isi aminteste de cel care coordona aceasta activitate prin implicarea directa si care consta in procurarea de filme de ultima aparitie pe marile ecrane ale Romaniei. Acest om, care era de o bunatate si pricepere iesite din comun, se numea Ionita Gheorghe, nea Gheorghe de la film, cum il stiau consatenii cu mic cu mare. Nu trebuie sa uitam asemena oameni si sa-i marginalizam punandu-i pe plan secund fata de unii, care au avut o mult mai mica contributie la promovarea culturii si artei in comuna noastra. Cine nu-si aminteste de acest om, care le facea pe toate; de la dulgherie, tamplarie, electronica, electricitate, mecanica,etc. la multe altele. Era un om polivalent. Cum poti sa uiti asemenea oameni si sa nu-i pui la loc de cinste, pentr a fi pomeniti de urasi si de urmasii urmasilor nostri. Au uitat unii edili si altii, ca nea Gheorghita era rugat de tineri, printre care se numarau si ei, sa le organizeze baluri si alte asemenea manifestari cu caracter educativ? Este adevarat, ca au aparut alti cetateni cu alte viziuni si care trateaza trecutul comunei cu repros in sensul ca cei dinainte au fost comunisti si astazi nu mao vrem sa auzim de vremea nu demult apusa. Nu asa se pune problema. Sunt de acord cu cei care infiereaza cu adevarat adevaratii vinovati ai acelor vremuri, dar nu sunt de acord sa-i uitam in intregime pe cei care au facut cinste localitatii noastre. Este normal si firesc sa acceptam schimbarea, dar o schimbare fara recunoasterea valorilor dobandite este aproape imposibila, pentru ca orice am face, vrem nu vrem trebuie sa ne bazam si pe trecut. Trecutul este cel care ne-a adus in ziua de astazi cam tot ce avem si suntem obligati prin constiinta sa luam ce este mai bun si sa ducem mai departe.