Statul de drept se distinge de Statul politienesc tocmai prin recunoasterea
drepturilor omului, iar legatura intre drepturi si indatoriri inteleasa in raportul dintre Stat si Cetatean devine, in aceste documente, obiectul recunoasterii publice si acceptarii unanime. Problema ramane oricum aceeasi: fragilitatea drepturilor se reflecta in fragilitatea indatoririlor, deci si acest nou indemn carte indatoririle civile ramane oricum teoretic, fara a avea posibilitatea de a sanctiona violarea incalcarii drepturilor. Cand dreptul individului e mai presus decat dreptului Statului atunci interventia Statelor externe in politica interna
nu poate decat sa fie admisa iar folosirea fortei publice fiind de partea lor, a gasit in tutelarea drepturilor omului un nou argument de justificare alaturi de cele traditionale privind un razboi justificat.
cu toate ca aceasta chestiune ramane incerta, aceasta schimbare determina trecerea, dorita si decretata de
ONU in statutul sau, de la actiunea de razboi la actiunea politieneasca, actiune care, in statele democratice exclude folosirea fortei. Cu toate ca apararea drepturilor omului, face parte dintre
iustae causae, aceasta nu trebuie sa fie inlocuita cu asa-zisul intervent umanitar, categorie mult prea vaga din punct de vedere juridic, cu atat mai mult
dupa formarea lui
jus publicum europaeum, cu speranza de a forma un nou echilibru intre Statele batranului continent. Din pacate, principiul organizarii internationale ce a dat viata
Societatii Natiunilor dupa primul razboi mondial si
Natiunilor Unite dupa cel cel de-al doilea conflict mondial, datorita limitelor sale intrinseci inca nu depasite, se ciocneste de principiul dominarii, exercitat de Statul cel mai puternic din comunitate, sfarsind prin adaugarea, la pacea concordata, a unei paci imperiale, astazi imbracata in steme
USA. Dupa cum afirma eseistul, insa: "Nici o suprematie nu e destinata sa dureze in etern. Un istoric ca Hegel stia foarte bine acest lucru. Europa moderna e nascuta dintr-o descompunere a
pax romana. Pana cand va fi destinata sa dureze asa-zisa
pax americana, lasam cu placere raspunsul celor ce vor intampina cel de-al treilea mileniu."
Mai multe recenzii despre Drepturile Omului: o cotitura in politica internationala (partea a II-a)