SUCCESUL
PROIECTELOR ESTE ÎN MÂINILE AUTORITĂŢILOR LOCALE
László Borbély, ministrul Dezvoltări, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a răspuns – pentru cititorii revistei euROpeanul (apare în România, la Bucureşti) - la câteva întrebări legate de lansarea licitaţiilor pentru proiecte în cadrul Programului
Operaţional Regional (POR) – Regio, precum şi despre
polii de dezvoltare urbană şi măsurile adoptate pentru sancţionarea firmelor care creează probleme la contractele de achiziţii publice.
Despre banii alocaţi prin
Regio –primul program operaţional lansat în România – ministrul relatează: ar fi normal ca şi România să cheltuiască repede aceşti bani, aşa s-a întâmplat în toate ţările care au aderat în anul 2004. Acolo autorităţile locale au fost mult mai eficiente. Deja sunt pregătite cca. 30 de proiecte. Ministerul a alocat fonduri din bugetul central pentru 90 de proiecte.
Despre complicitatea abordării regională a proiectelor spune: crede că solicitanţi se vor descurca. Este – într-adevăr – o provocare Axa 1, care se referă la dezvoltarea urbană. Din păcate oraşele stau foarte prost, atât în privinţa traficului şi a zonelor verzi, cât şi în privinţa reabilitării clădirilor. Succesul proiectelor depinde în primul rând de pregătirea beneficiarilor, de cât de operativi vor fi. Contează în ce măsură edilii locali pot atrage oameni cu pregătire pentru derularea proiectelor.
În legătură cu lansarea a Regio când reprezentanţii regiunilor au spus, că nu sunt suficienţi bani pentru axa de infrastructură şi că nu există proiecte pe axa de dezvoltare urbană, ministrul ne spune: în primul rând trebuia aşteptat să fie cheltuite mai întâi banii alocaţi Axei 2, care se referă la infrastructură. S-a înfiinţat Comitetul de Monitorizare a Programului Operaţional Regional şi cele opt comitete regionale de evaluare strategică şi corelare.
În legătură cu dezvoltarea urbană şi înţelesul „polii de creştere” ne relatează: S-au angajat - în 2005 – să elaboreze strategia de dezvoltare spaţială a României, potrivit căreia trebuia stabiliţi polii de creştere. Este vorba de oraşe mai mari, care au capacitatea să crească mai mult în următorii ani, şi acolo vor ajunge bani mai mulţi.
În legătură cu gestionarea fondurilor UE şi de „incapacitatea administrativă” spune: în cadrul POR există Axa 6 privind existenţa tehnică şi sunt bani care pot fi cheltuiţi în acest scop. Se pot aduce experţi europeni pentru instruirea celor din administraţie. Putem aduce experţi în oraşe să lucreze 2-3 luni.
În legătură cu managementul de proiecte ne arată:managerii trebuie să aibă şi mai multe cunoştinţe tehnice. Inginerii constructori cer pentru un proiect de peste 2000 de euro net, ceea ce este mult. Trebuia să ne gândim la pregătirea specialiştilor chiar înainte de aderare. În aceasta vor avea un program de instruire pentru circa 1.800 de persoane.
Despre crearea „listelor negre” ne informează: în perioada de preaderare au existat anumite contracte avantajoase pentru unele firme. Acum avem posibilitatea să impunem condiţii stricte şi penalizări. Există Direcţia Anifraudă care poate verifica proiectele, în anul aceasta s-a acceptat 3 sau 4 decizii de penalizare a unor firme.
Despre punctul forte şi punctul slab al managementului fondurilor UE în România ne spune: punctul forte ar fi o mobilizare, un angajament al autorităţilor locale. Au idei, caută proiecte, navighează pe internet. Primarii sunt mult mai informaţi. Punctele slabe sunt organizarea şi viziunea. Nu există nici-o autostradă, care să traverseze ţara.
Mai multe recenzii despre euROpeanul, László Borbély