Anul 2 Nr.1 euROpeanul 3-16 septembrie 2007
Mituri despre finanţările europene
Aceste mituri sunt zvonuri, bazate uneori pe informaţii corecte, dar care au fost greşit înţelese şi au prins rădăcini pe fondul îngrijorărilor existente.
Mit: Oricine poate solicita finanţare.
Realitate: Există fonduri destinate autorităţilor publice pentru proiecte care presupun sume mari şi fonduri pentru sectorul privat (de multe ori există însă restricţii referitoare la locul unde se află firma şi unde ar urma să se desfăşoară proiectul: în spaţiul rural sau urban).
Mit: Îmi pot deschide o afacere doar cu bani de la UE.
Realitate: Finanţarea europeană nu acoperă integral un proiect. Cofinanţarea este obligatorie şi poate reprezenta un anumit procentaj, care poate fi în cele mai multe situaţii în natură (ex. teren, clădire, munca echipei implicate în execuţia proiectului) pentru care însă există procente maxime acceptate.
Mit: Dacă se trece la euro, Uniunea Europeană ar creşte cantitatea de fonduri
structurale.
Realitate: Apartenenţa la zona euro nu are nimic de-a face cu distribuirea fondurilor structurale.
---
Test – Cât de multe ştii despre fondurile structurale şi de coeziune? Întrebare: Unde trebuie să te adresezi pentru a cere sfat, dacă doreşti să accesezi fonduri structurale cu specific regional?
Răspuns: Agenţia pentru Dezvoltare Regională.
Întrebare: Phare, Ispa şi Sapard sunt…?
Răspuns: fonduri de
preaderare.
Întrebare: Cui trebuie transmisă cererea de finanţare?
Răspuns: Organismului intermediar sau autorităţii de management.
Întrebare: Cererea de finanţare poate fi completată…?
Răspuns: De către solicitant sau de către consultant. Există programe pentru care regulile nu permit consultantului să scrie cererea.
Întrebare: Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA)…?
Răspuns: este cheltuială eligibilă.
---