Libertatea face parte din categoria conceptelor
corlerative, care nu pot fi gandite in lipsa semnificatiei unui
alt
concept.Precum binele sau afirmatia nu au sens fara a presupune raul sau negatia, tot astfel, libertatea poate fi gandita doar in relatie cu conceptul de limita.Libertatea este absenta limitelor.
Potrivit lui FRIEDRICH NIETZSCHE (1844-1900),
in religia si filosofia crestina,sensul conceptului de interdictie.
Libertatea nu poate fi gandita in afara constarngerii sau a pedepsei.
Si aceasta din cauza moeralei crestine care echivaleaza supunerea si
penitenta aici si acum cu o redemptiune si a sufletului viitoare si
fantasmgorica.
Nietzsche demonstreaza ca religia si morala crestine, ilozoric asimilate principiilor iubirii, sunt de fapt, nascute din
resentiment. La
baza ascetismului a instrainarii de realitate, a renuntarii la
senzualitate, de putere si
libertate. Nesatisfacerea acestor dorinte
provoaca, compensatoriu, degradarea valorilor ravnite. Originata in
paturile plebee, periferice ale societatii, religia crestina, produs al
"vointelor slabe", infiereaza tot ceea ce nu poate poseda:
aristrocratia, puterea, libertatea - altfel spus, "vointa puternica".