Se spune ca odata a fost o foamete mare si ca întreg pamântul era
neroditor. Dupa mule rugaciuni, Marele Spirit a trimis
o fecioara fara
straie sa faca pamântul din nou roditor si sa salveze oamenii. Ea a
atins pamântul cu mâna stânga, si acolo au rasarit cartofii si
pamântul a devenit fertil. Apoi l-a atins cu mâna dreapta si acesta a
dat nastere vegetatiei si porumbului. S-a asezat, si pe tot pamântul
ramas a încoltit tutunul.
Exista doua interpretari ale acestei legende:
(1) ca tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si
porumbul au fost pentru stomac
(2) ca tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arata ca darurile
zeilor nu sunt nelipsite de pret.
<8>
Dependenta de nicotina
Dupa ce se supune unui proces de recoltare si prelucrare, nicotina
este un produs disponibil intr-un sistem foarte avantajos de
distribuire, sub forma de tigari de foi, tigarete, tutun de mestecat
sau de prizat.
Sir Francis Bacon este primul care evidentiaza, in secolul al XVI-lea,
faptul ca nicotina creeaza dependenta.
Nicotina ajunge la creier mult mai rapid atunci cand este inhalata,
decat atunci cand este administrata intravenos. Este foarte usor
absorbita prin membranele subtiri ale cavitatii bucale si ale nasului,
si este, de aceea la fel de eficienta cand este folosita sub forma de
tutun masticabil sau priza.
Ca si in cazul morfinei si heroinei aparenta tolerare a substantei de
catre organism duce la folosirea ei crescanda, "doza" ramanand apoi
stabila pe o lunga perioada de timp.
Oricum, multe droguri provoaca neplacere si discomfort in perioade de
abstinenta, iar nicotina nu face exceptie. Studiile facute atat pe
subiecti umani cat si pe animale au aratat ca efectul pe care il are
nicotina asupra organismului este suficient pentru a determina un
consum sustinut.
Tot in urma studiilor s-a constatat ca fumatul este o actiune in urma
careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina.
<9>Efectele nicotinei asupra organismului
Cand nicotina este inhalata in plamani, fluxul sangvin arterial preia
aceasta substanta si o transporta catre creier intr-un interval de
zece secunde.
Atat in cazul femeilor cat si al barbatilor, raspandirea tuturor
afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni
respiratorii) este strans legata de nivelul fumatului.
Este un fapt cert ca fumatul poate afecta anumite aspecte ale
sexualitatii femeiesti. Fumatul a mai mult de o jumatate de pachet de
tigari pe zi este asociat cu un numar ridicat de cazuri de
infertilitate si sterilitate.
Ciclul menstrual neregulat are o cota ridicata printre fumatoare,
numarul potential de ani fertili este redus, iar menopauza se produce
mai devreme.
Aproximativ 129.000 de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului
provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer
pulmonar este mult crescut de cand si numarul fumatoarelor este in
crestere.
Fumatul este, de asemenea, cauza principala in aparitia cancerului
laringian, al gurii si al esofagului. Contribuie la aparitia
cancerului vezicii urinare, a pancreasului si a rinichilor. Fumatul
tigarilor sau a pipei este adesea implicat in cancerul pulmonar, al
gurii si esofagian.
Bolile pulmonare cronice se situeaza pe locul al cincilea in ierarhia
cauzelor cazurilor de deces din Statele Unite. In anul 1980, 55.000 au
murit din cauza afectiunilor pulmonare.
Mai mult de sapte milioane de americani sufera in acest moment de
bronsita cronica, si aproape trei milioane de enfizem pulmonar.
Afectiunile coronariene ale inimii reprezinta motivul principal al
deceselor in Statele Unite, detinand o cota de 750.000 decese pe an.
Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile
coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si
colesterolul marit.
Dintre toate sursele generatoare de boli sau moarte in Statele Unite
ale Americii, fumatul este prima care trebuie oprita.
Copiii nascuti de catre
mame fumatoare cantaresc in medie cu
300 de grame mai putin decat cei ai unei nefumatoare. Acest fapt este
unul foarte important, deoarece greutatea la nastere este determinanta
pentru evolutia ulterioara a copilului. Se pare ca aceasta scadere a
greutatii este legata de cantitatea mai mica de oxigen pe care o
primeste fatul intrauterin.
Copiii nascuti din mame fumatoare se pot dezvolta mult mai
incet, sunt predispusi disfunctiilor cerebrale, pot avea o dezvoltare
psihica dizarmornica si o inteligenta submedie.
Faptul ca nu se iau din timp masuri pentru protejarea copilului este
un factor de risc pe care mama si-l asuma, iar responsabilitatea
acesteia este, cu certitudine, ridicata. Chiar daca fumatul nu duce
neaparat la malformatii ale fatului/copilului, este un factor de risc
ce poate fi evitat si responsabilitatea mamei este, intr-adevar, mare.