Cu 100$ si un click pe internet puteti afla ce traseu au parcurs stramosii dvs.
Cum au ajuns oamenii sa populeze lumea? De foarte multa vreme paleoantropologii si arheologii au incercat sa afle raspunsul la acesta intrebare in singurele indicii pe
care le-au putut gasi - ramasitele disparate ale stramosilor nostri indepartati.
Totusi, oasele si artefactele stravechi nu puteau spune decat o poveste fragmentara. In prezent, geneticienii au descoperit dosare complete ale migratiilor preistorice, scrise adanc in genele noastre. Mutatiile anumitor componente ale ADN-ului uman s-au acumulat in secvente precum straturile vizibile intr-o falie geologica sau intr-un sit arheologic.
Cu ajutorul analizei ADN-ului, cercetatorii pot stabili ce traseu au parcurs stramosii fiecaruia dintre noi. Costa 100 de dolari plus taxe postale si un click aici
Prin compararea acestor secvente intre populatiile globului si apoi prin transpunerea rezultatelor pe o harta, oamenii de stiinta au dezvaluit schita in mare a traseelor parcurse de migratiile umane timpurii - amprentele genetice lasate de stramosii nostri in timp ce s-au aventurat afara din Africa pentru a coloniza lumea. Au fost trasate astfel sageti lungi, intersectate, fiecare dintre ele marcand trecerea unei linii genetice distincte.
Imbratisand liniile de coasta, marginind deserturile si mergand in deriva prin zone de campie, acesti oameni rataceau in fluxuri si refluxuri sezoniere, generatie dupa generatie, urmand ritmurile vanatului si culesului.
Progresele pareau imperceptibile la scara unei generatii, dar la capatul a 50.000 de ani, oamenii au ocupat toate continentele locuibile ale Pamantului. In drumul lor spre acestea, au dat nastere mai multor populatii diverse, care pot fi intalnite astazi in toata lumea. Aceasta odisee fascinanta face obiectul unui amplu material publicat in numarul din luna martie al revistei „National Geographic”, recent aparut pe piata.
Acid dezoxiribonucleic: Contine intreaga informatie necesara „construirii” unui organism. Este alcatuit din secvente lungi, liniare, de mici molecule numite nucleotide. Exista patru
nucleotide diferite care alcatuiesc sirul dublu elicoidal ADN, diferentiate prin simbolurile A,C, T si G. Lor li se mai spune si „caramizile vietii”, iar ordinea si pozitia lor specifica in genom codifica informatia cuprinsa de ADN.
Marker: Un anumit fragment de ADN care are o pozitie cunoscuta (locus) in ansamblul genomului, util in tehnicile de urmarire a unor gene ori maladii genetice specifice.
Se stie ca segmentele ADN invecinate tind sa fie mostenite, proprietate care permite utilizarea de markere pentru determinarea cu exactitate a unui tipar transmis al unei gene care nu a fost identificata inca. Exista doua tipuri importante de markere: polimorfisme mononucleotidice si microsateliti.
Mutatie: Modificare aleatorie in secventierea ADN, produsa ca „eroare de copiere” in timpul diviziunii celulare. Ea poate consta in inlocuirea unei singure nucleotide cu o alta, sau in adaugarea ori stergerea de nucleotide. Mutatiile se produc foarte rar, dar, data fiind marimea apreciabila a genomului uman (circa sase miliarde de nucleotide), copiii au in jur de 50 de mutatii mononucleotidice care-i diferentiaza de parinti.
Haplogrup: Un grup de ramificatii (linii) genetice care au in comun o mutatie sau un set de mutatii specifice indivizilor din grupul respectiv. Deoarece haplogrupurile sunt definite de evenimente mutationale care se produc intr-un anumit loc si timp in istorie, ele au in mod caracteristic distributii geografice reprezentative pentru epoca si amploarea migratiilor care alcatuiesc istoria acelei perioade.
Mai multe recenzii despre Ce-ati facut in ultimii 60 de mii de ani