Intre Egiptul
de ieri
si cel de astazi
se impun bariere spatiale, temporale, sociale, culturale pe care noi, europenii, le intelegem diferit. Egiptul antic
este o lume care trezeste interesul si o constanta a cercetatorilor
din domeniul istoriei si antropologiei. La inceputul perioadei romantice, Champollion descifreaza hieroglifele si ofera o noua perspectiva asupra Egiptului si a populatiei egiptene. Omul egiptean este atat taranul cat si mestesugarul, este scribul, functionarul, preotul, soldatul, strainul, mortul si mai ales, faraonul. Ne vom referi
In cele ce urmeaza la fiecare clasa sociala, prezentand caracteristicile esentiale care ii singularizeaza.
De conditie precara, aproape tot timpul in lupta cu saracia si cu multiple lipsuri materiale, epuizat fizic, taranul este umil si nefericit. Cu toate acestea, el constituie categoria sociala cea mai importanta dat fiind faptul
ca Egiptul este in primul rand o tara agricola.
Prin mestesugar intelegem o persoana care provine dintr-o clasa sociala oarecare si care practica meseria (tehnica, mestesug) intr-un mediu distinct. Sunt mai multe categorii de mestesugari pe care coordonatorul acestui volum le aminteste: lucratorii in piatra dura, taietorii din silex fin, fabricantii din vase de alabastru si din brecie, bijutierii, aurarii, ebenistii, lucratorii in ceramica, toti cei care deseneaza, picteaza si sculpteaza indrumati direct de catre specialisti.
Scribul indeplineste multiple sarcini. El redacteaza texte religioase pe care le pastreaza cu multa grija si texte narative, remarcabile din punct de vedere stilistic. Scribul este atat inventator al scrierii cat si inventator de texte.
Despre functionar, Sergio Donadoni spune ca are o putere exceptionala. El este capabil sa infrunte natura impetuoasa si poate salva tara de la foamete. In vremea lui Djeser se intalneste subdiviziunea administrativa a tarii nome (nomoi); nomarhii nefiind altii decat capii satelor si oraselor importante.
Preotul este omniprezent in viata politica si sociala a tarii, se caracterizeaza prin onestitate, gesturi cumpatate, viata simpla, discretie in relatiile interindividuale, o figura echilibrata launtric si al carei prestigiu nu este pus la indoiala.
Soldatul inspira teama in asa masura incat dusmanii nu se pot apara, este puternic, neinfricat, brav pe campul de lupta, mentine ordinea publica si astfel indeplineste o functie politieneasca.
Sclavul in perioada Regatului de Mijloc este un om demn desi se afla in proprietatea altui om. Lucratorul care se face vinovat de neglijenta nu este vandut, ci este alungat.
Egiptul este aparat de faraon impotriva invaziei strainilor si a elementelor care il perturba. Cu toate acestea, se realizeaza importuri culturale, Egiptul integreaza divinitati straine din regiunile si tarile invecinate, conserva numele, aspectul, imbracamintea si miturile acestora.
Detinem numeroase texte religioase si papirusuri cu referire la morti care ne dezvaluie conceptiile mitice, ritualurile si interpretarile reale. Avand forme diferite, mormintele regilor sunt altfel decat ale supusilor.
Aproape de zei, apartinand lumii acestora, regele este venerat, este reprezentat ca ideal, nu ca individ, dovada ca nu exista figuri ilustrative care sa-l infatiseze batran. De exemplu, Ramses al II-lea care a domnit 66 de ani, ne este prezentat tanar de catre arta figurativa.
Mai multe rezumate despre Omul egiptean