<?xml version="1.0" encoding="utf-8" ?>
<rss version="2.0">
<channel>
<title>istoria Rezumate</title>
<link>http://ro.shvoong.com/tags/istoria/rss.xml</link>
<description>Summaries, Abstracts, Synopses, Reviews, Notes &amp; Short Essays on: Istoria</description>
<lastBuildDate>Tue, 30 Aug 2005 20:16:00 GMT</lastBuildDate>
<item><title>Istoria Religiilor</title>
<description>Sumar pentru o carte după Mircea Eliade - Istoria religiilor, credinţele religioase. zeii. misteriile     credinţele religioase ale epocii arhaice au continuat să pătrundă, mai mult şi mai ad&amp;#226;nc, &amp;#238;n viaţa grecilor. „epoca obscură” organizase după modelul societăţii umane panteonul de divinităţi homerice, &amp;#238;n care admisese şi intrarea altor zei, străini, echilibrase raportul &amp;#238;ntre numărul divinităţilor masculine şi celor feminine, şi pusese bazele</description>
<link>http://ro.shvoong.com/books/philosophy/6441-istoria-religiilor/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/books/philosophy/6441-istoria-religiilor/</guid>
<pubDate>Tue, 30 Aug 2005 20:16:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Istoria  Credintelor Si A Ideilor Religioase</title>
<description>Sumar pentru o carte după MIRCEA ELIADE - Istoria  credintelor si a ideilor religioase, write your abstract here.note bibliografice:mircea eliade, nascut la bucuresti(romania) in 1907 la data de 28 februarie. a studiat filozofia la bucuresti, dupa care intre anii 1928-1931 studiaza la universitatea din calcuta (india), isi sustine doctoratul in filozofie in anul 1933 .in anul 1945 se stabileste la paris. in 1956 i se propune un post de profesor</description>
<link>http://ro.shvoong.com/books/history/1634520-istoria-credintelor-si-ideilor-religioase/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/books/history/1634520-istoria-credintelor-si-ideilor-religioase/</guid>
<pubDate>Sat, 21 Jul 2007 11:29:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Dialectica Sacrului Întru Omul Total</title>
<description>Sumar pentru un articol după Mircea Eliade - Dialectica sacrului &amp;#238;ntru omul total, pentru intelectualii occidentali, printre care s-a numărat şi istoricul rom&amp;#226;n al religiilor mircea eliade, descoperirea societăţilor arhaice, aşa-zise primitive, a jucat un rol precumpănitor &amp;#238;n deschiderea spiritului. experienţa acestei descoperiri are consecinţe pentru cel care descoperă această unitate, nobleţe şi valoare. din această perspectivă, mircea eliade a &amp;#238;nţeles că se poate compara studiul hermeneutic al faptelor</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/religious-studies/christian-studies/1646302-dialectica-sacrului-%C3%AEntru-omul-total/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/religious-studies/christian-studies/1646302-dialectica-sacrului-%C3%AEntru-omul-total/</guid>
<pubDate>Sat, 11 Aug 2007 03:33:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Omul Înţelegător</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Omul &amp;#238;nţelegător, &amp;#238;nţelegerea fenomenelor cunoaşterii şi culturii &amp;#238;n legătură cu viaţa (&amp;#238;n accepţie de viaţă psihică, spirituală sau devenire cosmică) constituie &amp;#238;ncercarea şcolilor filozofice neoromantice germane de la sf&amp;#226;rşitul secolului 19 şi &amp;#238;nceputul secolului 20. aceste şcoli poartă denumirea generică de „filosofia vieţii“.&amp;lt;br /&amp;gt;&amp;#238;n axiologia neokantiană şi &amp;#238;n „filosofia vieţii“ există termenul „nomologic“, cu referire la ştiinţele naturii</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/h_philosophy/1650503-omul-%C3%AEn%C5%A3eleg%C4%83tor/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/h_philosophy/1650503-omul-%C3%AEn%C5%A3eleg%C4%83tor/</guid>
<pubDate>Fri, 17 Aug 2007 05:54:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Mariaj Cu Arta - Mary Cassatt (2)</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Mariaj cu Arta - Mary Cassatt (2), &amp;#238;n prima fază a creaţiei lui cassatt se remarcă tendinţa de a experimenta, cu scopul de a da naştere unor valori noi. de aceea ulterior se detaşează de creaţiile maeştrilor europeni consacraţi şi se apropie de pictorii contemporani recunoscuţi. se spune că, re&amp;#238;ntoarsă la paris, &amp;#238;n timp ce trecea pe bulevardul haussmann şi se uita &amp;#238;n</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/modern-art-history/1653897-mariaj-cu-arta-mary-cassatt/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/modern-art-history/1653897-mariaj-cu-arta-mary-cassatt/</guid>
<pubDate>Wed, 22 Aug 2007 05:54:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Nietzsche Despre Wagner</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Nietzsche despre Wagner, friederich nietzsche &amp;#238;n „cazul wagner“, fuge de morală pentru că este bun (cf. „sonetul lxvi“ de shakespeare, unde se relevă teama cinstitului de cinste, slujirea neomeniei de către bine, &amp;#238;mplinirea neluată &amp;#238;n seamă etc.), concluzion&amp;#226;nd că filosofului nu-i plac moraliştii, şi nici vorbele frumoase. apoi afirmă că filosoful din el s-a &amp;#238;mpotrivit decadentului, pun&amp;#226;ndu-se &amp;#238;n gardă</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/h_philosophy/moral-theory/1658349-nietzsche-despre-wagner/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/h_philosophy/moral-theory/1658349-nietzsche-despre-wagner/</guid>
<pubDate>Tue, 28 Aug 2007 07:10:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Poetică Şi Poezie</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Poetică şi Poezie, aristotel &amp;#238;n concepţiile sale estetice, prezentate &amp;#238;n tratatul „despre retorică“, dar mai cu seamă &amp;#238;n „poetica“, refuză separarea sensibilului de inteligibil, detaş&amp;#226;ndu-se astfel de perspectivele esteticii platoniciene. „poetica“ lui, prima sistematizare ştiinţifică de teorie filosofică a literaturii, descrie : deosebirile dintre arte, &amp;#238;n ce priveşte mijloacele cu care acestea săv&amp;#226;rşesc imitaţia, diversele feluri de poezie, după</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/literature/1660038-poetic%C4%83-%C5%9Fi-poezie/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/literature/1660038-poetic%C4%83-%C5%9Fi-poezie/</guid>
<pubDate>Thu, 30 Aug 2007 05:53:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Arta Prin Ani (1)</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Arta prin ani (1), &amp;#238;n anul 1517 la creştini ( la islamişti 895, iar la azteci, a 12-a casă), religia şi puterea guverna arta şi cultura, &amp;#238;n europa şi &amp;#238;n lume. după unii istorici şi critici de artă, chipurile divinităţii diferă, &amp;#238;nsă voinţa creatorului artistic se arată a fi constantă. aşadar, ne propunem aici să explorăm legătura dintre artist şi</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/renaissance-art-history/1681459-arta-prin-ani-1/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/renaissance-art-history/1681459-arta-prin-ani-1/</guid>
<pubDate>Wed, 03 Oct 2007 07:12:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Arta Prin Ani (10)</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Arta prin ani (10), ● &amp;#238;n 1603, o altă ţară islamică puternică este india. aceasta e condusă de către moguli. pretinz&amp;#226;ndu-se urmaşi de-ai lui tamerlan şi genghis han, ei au cucerit nordul indiei &amp;#238;ncă de la &amp;#238;nceputul secolului xvi. &amp;#238;n 1603, ei stăp&amp;#226;nesc o mare parte a acestui subcontinent. aici, mogulul-protector are putere absolută. &amp;#238;n cimitirul catolic din agra, india,</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/1686944-arta-prin-ani-10/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/1686944-arta-prin-ani-10/</guid>
<pubDate>Thu, 11 Oct 2007 08:58:00 GMT</pubDate></item>
<item><title>Arta Prin Ani (13)</title>
<description>Sumar pentru un articol după Constantin Enianu - Arta prin ani (13), ● &amp;#238;n 1603, japonia e complet izolată de vest. ea este o societate militaristă, mai apropiată de trecutul medieval al europei, dec&amp;#226;t de prezent. artiştii &amp;#238;şi slujesc protectorii, slujind concomitent războiul. arhitecţii trebuie să &amp;#238;mbine frumuseţea şi eleganţa cu soluţii defensive practice. &amp;#238;n japonia, este o epocă a marilor schimbări. lungul război civil tocmai s-a terminat.</description>
<link>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/1686970-arta-prin-ani-13/</link>
<author>support@shvoong.com</author>
<guid>http://ro.shvoong.com/humanities/arts/1686970-arta-prin-ani-13/</guid>
<pubDate>Thu, 11 Oct 2007 09:39:00 GMT</pubDate></item></channel>
</rss>
